In GO un joc japonez de strategie exista un proverb care spune ca regulile le inveti in cateva minute dar strategia intr-o viata. Reiki ca si GO-ul are reguli simple insa pe masura ce practici descoperi noi valente ale acestui sistem. Descoperi cum practica te transforma cum devii un altfel de om cum te dezvolti si cum limitele acestui sistem sunt date doar de imaginatia ta si poate dupa o viata de practica tot vei descoperi noi straturi ale acestui minunat sistem.

Multi aud de Reiki de la cunoscuti sau citind intr-un articol sau o carte si cred ca peste noapte pot deveni paranormali sau mari vindecatori si decid sa mearga la un curs sa primeasca primele initieri. A doua zi descopera ca nu se simt cu nimic diferiti de cei care erau cu o zi, doua inainte sa primeasca initierea si renunta.

Pentru cei putini care inteleg ca o transformare necesita timp si ceva munca incepe un frumos drum al cunoasteri de sine, al intelegerii celor din jur si de ce nu a unei parti din Univers. Unora le ia cateva zile sa inceapa sa simta ceva altora luni bune.

Nu stiu daca eu am ales Reiki sau Reiki m-a ales pe mine. Recunosc ca in 2011 habar nu aveam ca exista un astfel de sistem insa eram in cautarea a ceva care sa imi disciplineze mintea. Auzisem de yoga, auzisem de arte martiale citisem o carte despre calugarii tibetani si ce puteau face ei, insa cam la atat se rezuma cunostintele mele legate de aceasta lume a energiilor. Ma gandeam sa incep sa studiez o arta martiala si cochetam cu ideea de a merge la un club de Aikido asa ca am deschis o fereastra de Google si ma pregateam sa caut “club Aikido Bucuresti” insa stateam nemiscat privind in gol prin ecranul calculatorului. Parca ceva nu ma lasa scriu aceste trei cuvinte. Nu stiu cat am stat asa, cateva minute sau ore, habar nu am, insa la un moment dat un cuvant a aparut in capul meu si acel cuvant era Reiki. Imi suna a japoneza si m-am gandit la acel moment ca poate e o arta martiala de care nu auzisem asa ca in loc sa scriu dele trei cuvinte de mai sus am scris doar unul “Reiki”. Am fost surprins sa descopar ca exista ceva cu aceasta denumire si mai mult ca e o forma de terapie care ar putea sa ma ajute in ceea ce doream si anume sa imi disciplinez mintea. Am inceput sa citesc tot ce gaseam despre reiki si despre cum sa alegi un profesor. Am gasit pareri pro reiki si pareri contra si dupa o luna ma decisesem sa incerc, asa ca am contactat un profesor reiki.

Nu era primul pe care il gasisem insa credeam ca am cate ceva in comun cu aceasta persoana. Mi-a spus ca va organiza un curs peste o luna si ma va anunta. A trecut luna dar nu am primit niciun mesaj asa ca i-am scris din nou insa nu am mai primit raspuns, i-am scris din nou dupa cateva zile crezand ca emailul meu s-a ratacit prin vreun ungher al internetului dar nici de data asta nu am primit raspuns asa ca m-am indreptat catre  profesorul pe care il gasisem atunci cand am cautat pentru prima oara Reiki si i-am scris. Mi-a raspuns imediat si dupa cateva zile mergeam la primul curs de reiki nivel 1.

Ne-a povestit despre energie, despre cum a aparut acest sistem, despre cum o sa primim initierea si ca e posibil ca in timpul initierii sa simtim ceva, sa vedem ceva sau la fel de bine nimic din toate astea sa nu se intample. Bineinteles ca nu am vazut si nu am simtit nimic insa unii din cei prezenti da. Ba imi aduc aminte si acum zambind ca atunci cand o doamna care statea langa mine a inceput sa povesteasca ca a vazut o mie si una de culori, norisori etc. mi-am spus in gand “bine ca le-ai luat tu pe toate si mie mi-ai lasat doar culoarea neagra”. Asta vazusem, negru.

Puteam sa ma las ca multi alti insa asa cum imi spusese profesorul am inceput sa imi fac autotratament zilnic o ora. Ca multi altii inaintea mea si multi dupa mine eram convins ca nu am suficient timp sa imi fac o ora de autoratament pe zi si sa fac si exercitiile de curatare si purificare asa ca fiind un tip inventiv am inceput sa imi fac autotratmentul in timp ce dormeam mai precis in ultima ora de somn inainte sa ma trezesc si sa plec la birou.

Dupa o luna am mers la cursul de nivel doi, nu am simtit mare lucru, putina caldura insa am reusit sa mai vad o culoare pe langa negru si anume violet. Am continuat sa fac autotratamentul zilnic sa fac exercitiile de curatare si purificare si sa merg in fiecare saptamana la seminarul de practica reiki. Dupa inca trei luni mergeam la cursul de nivel 3 trecusera ceva peste 4 luni de cand intrasem in contact cu reiki. Primisem la nivelul 2 primele 3 simboluri si la nivelul 3 pe cel de al patrulea. Pe primele doua le invatasem repede si ma “jucam” cu ele insa simbolul de distanta credeam ca e atat de complicat incat nu o sa il invat niciodata si prin urmare nu o sa fac niciodata terapie la distanta.

Au trecut sase luni iar eu inca nu simteam nimic, nici in palma nici in corp cand puneam mana pe mine. Stiam de Byosen Reikan Ho insa degeaba stiam daca sensibilitatea mea nu era pe masura cunostintelor. In aceasta perioada am facut terapie membrilor familiei si unor colegi si prieteni si cativa mi-au spus ca ei simt o caldura care iese din palmele mele. Asta m-a facut sa continui in acele luni chiar daca eu nu simteam nimic, asta si faptul ca am crezut ca daca la alti functioneaza, functioneaza si la mine si mai mult am avut incredere in profesorul meu care mi-a spus ca nu e obligatoriu ca eu sa simt ceva pentru ca reiki sa functioneze si l-am crezut.

Dupa 6 luni am inceput sa simt un usor curent de aer cald atunci cand tineam palmele la cativa milimetri deasupra corpului si de atunci am tot simtit.

Terapie la distanta, cu toate ca aveam cunostintele si initierile necesare din a doua luna de reiki cand am primit initierea de nivel 2, am facut prima data dupa 6 – 7 luni de la cursul de nivel 2 pentru ca eram convins ca nu o sa retin niciodata simbolul de distanta si avand aceasta convingere nici macar nu am incercat. Am facut atunci terapie la distanta deoarece o prietena a povestit unei rude despre mine si reiki. Ruda avea cancer la san si m-a rugat prin intermediul prietenei mele sa ii fac terapie reiki la distanta asa ca am luat pagina cu simboluri si paginile in care era descrisa modalitatea de a trimite terapie la distanta si am inceput. A doua zi am primit un mesaj in care persoana careia ii facusem terapie imi povestea ce a simtit si cat de bine se simtea. Si de atunci am tot continuat sa fac terapie la distanta ori de cate ori am avut ocazia.

Dupa circa un an de la contactul cu reiki am facut cursul de profesor reiki. Recunosc ca la vremea respectiva am facut acel curs in virtutea inertiei si nu pentru a preda. Imi era teama sa vorbesc in public si nu credeam ca vreodata o sa am curajul sa organizez un curs.

Am avut perioade in care practicam reiki dar si perioade cand uitam. Sensibilitatea palmelor aparuse insa nu era foarte dezvoltata. Am inceput sa merg si la alte cursuri si timp de 3 ani aproape saptamana de saptamana am fost la un curs sau seminar dar mai niciodata nu imi luam suficient timp sa si practic.

Acum doi ani am spus stop “plimbarilor”saptamanale la cursuri. Am reinceput sa practic reiki aprope zilnic si sa practic si tehnicile si metodele invatate timp de 3 ani pe la cursurile la care am fost si nu au fost putine. Am inceput usor, usor sa descopar cum unele din ele se completeaza ca un puzzle. Cum Reiki se imbina perfect cu cristalele si bioenergoterapia. Cum poti gasi blocajle atat cu tehnica Byosen Reikan Ho din Reiki dar si cu reflexodiagnosticul din reflexoterapie sau studierea punctelor de alarma din presopunctura. Am continuat sa merg la cursurile scolii Zamolxiene a lui Remer Ra unde am ajuns la nivelul 1 gradul 6 (cam un curs pe an) si din cand in cand la intalnirile lunare cu profesoara mea de cristaloterapie

Tot acum doi ani am iesit din zona de confort cand neacceptand sa imi pastrez postul cu conditia reducerii salariului cu 40% am fost dat afara din banca pentru care lucrasem timp de 7 ani. Am considerat ca e momentul sa imi iau un “an de concediu” si sa incerc sa fac ce imi place si anume sa ajut oamenii, sa fiu terapeut si profesor de reiki.

Timp de un an mi-am facut curaj sa organizez si sa predau primul curs catre persoane pe care nu le cunosteam. Predasem pana atunci reiki la cativa prieteni si colegi dar niciodata la o persoana pe care o vedeam pentru prima data, trecusera aproape 5 ani de la contactul cu reiki. Cam toate incercarile mele cu foarte mici exceptii s-au soldat cu nereusite in acel an de parca Universul imi spunea: “nu ai zis ca iti iei un an de concediu?, stai in concediu” si un an am stat.

Din iunie 2016 am inceput un proiect nou predand minim un curs de reiki nivel 1 pe luna pro bono, au fost luni si cu 4 – 5 cursuri de nivel 1 ajungand sa depasesc o suta de elevi. Cu ideea asta m-am trezit in cap in timp ce mergeam cu masina prin Bucuresti. Am simtit nevoia sa opresc masina pe dreapta si cum am oprit mi-a venit ideea asta in cap. Nu stiu cine mi-a trimis-o insa ii multumesc din toata inima mea. Am cunoscut oameni pe care probabil ca nu i-as fi intalnit niciodata si cu unii am devenit bun prieten. Mai mult in acest ultim am practica zilnica a crescut si pot sa spun ca in acest an am practicat reiki de 4 – 5 ori mai mult decat in ultimi 4 ani la un loc. Avand perioade cand ajungeam si la 3 – 4 ore pe zi. Prin practica intelegand: autotratament, exercitii de purificare, meditatii, terapie la distanta. In ultimul an cred ca nu au fost mai mult de 14 zile in care sa nu fac terapie la distanta cuiva iar cand fac, fac la o persoana dar si la zeci de persoane cum e cazul elevilor mei sau celor care cer ajutorul pe grupul profesorului meu. Acest ultim an m-a transformat si pot sa afirm ca totul se datoreaza in primul rand practicii reiki.

Nu sunt tot timpul Zen plutind pe un norisor, nu, dar inteleg mai usor ce se intampla cu mine, inteleg ca unele stari nu sunt ale mele iar problemele de viata care apar nu ma mai ingenunchiaza asa usor iar daca o fac ma ridic destul de repede.

Ce as fi fost acum daca renuntam atunci, dupa primele saptamani sau chiar luni de reiki deoarece eu nu simteam nimic?…. habar nu am dar stiu ca am facut bine ca am continuat.

Iar acum simt.