Ma uit destul de des la animeuri (desene animate japoneze) care spre deosebire de desenele animate occidentale au o filozofie si de multe ori invat cate ceva. In aceste animeuri apare si situatia in care personajele servesc masa si inainte de a incepe sa manance spun: Ita daki mas! ce este tradus de cele mai multe ori cu pofta buna!

Hyakuten Inamoto profesorul meu de Komyo Reiki Do vorbind la curs despre recunostinta ne-a spus ca semnificatia expresiei Ita daki mas! este “sunt recunoscator tuturor celor care au contribuit ca eu sa pot manca aceaste alimente” si ca aceasta recunostinta este reflectata asupra tuturor celor implicati nu doar a bucatarului ci si a fermierului care a crescut legumele sau animalele, celor ce au cules legumele, celor care le-au ambalat, celor care le-au transportat, pus in raft, vandut, gatit, servit, etc. O multime de oameni de care tu habar nu ai si care au depus un efort pentru ca tu sa mananci.

M-a marcat aceasta explicatie pentru un simplu “Pofta buna!” cum credeam eu pana la acel moment asa ca am stat si m-am gandit ca acelasi lucru se poate face si pentru confortul pe care il avem.

Nu stiu daca sunt multi care gandesc cat efort s-a depus pentru ca fiecare dintre noi sa avem un anumit nivel de confort. Luam acest confort de-a gata. Am dat banii am cumparat o bluza ma bucur ca mi-am luat-o iar dupa cateva zile bucuria s-a stins devenind o alta bluza pe langa multe altele din sifonier. Nu ne gandim atunci cand cumparam ceva la oamenii din spatele acelui obiect. Ne place obiectul sau avem nevoie de el, scoatem banii si ii schimbam pe acel obiect. Cel mult multumim celui care ni l-a vandut.

Speneam ca m-a marcat explicatia pentru expresia Ita daki mas!, m-a marcat deoarece am realizat atunci ca niciodata nu m-am gandit la oamenii care au lucrat pentru ca eu sa am o camasa, un sifonier, pat sau casa. Tot timpul relatia a fost am nevoie?, am banii necesari?, ii schimb pe acel produs si mi-am asigurat confortul.

In acea seara am incercat sa calculez cati oameni au lucrat pentru ca eu sa am tot ce exista in apartamentul meu inclusiv apartamentul si masina si am realizat ca sunt mii poate zeci de mii. Mai mult am realizat ca fara efortul lor eu nu as fi avut confortul actual atat cat e el. Am realizat cat suntem de conectati unii cu alti si ca trebuie sa fiu recunoscator acestor oameni. Am realizat atunci ca daca esti recunoscator cuiva nu te poti supara pe acea persoana asa ca am inceput sa imi schimb pe cat posibil atitudinea fata de oamenii cu care ma intersectez in trafic, fata de oamenii de pe strada, oamenii cu care interactionam in diverse ocazii indiferent ca era fata in fata sau in mediul virtual. Am devenit atent la reactiile mele incercand sa nu ma supar sau sa nu supar pe cineva. Daca e cumva una din persoanele fata de care ar trebui sa fiu recunoscator?

Si asa am devenit mai putin furios, mai tolerant, mai dornic sa ajut in masura in care pot. Recunostinta te face mai bun, mai intelegator si poate mai intelept.

Sa va povestesc cum am calculat in acea seara oamenii catre care ar trebuii sa se indrepte recunostinta mea?

Am inceput cu dulapul de haine cu usi din oglinda si am inceput sa ma gandesc la componentele lui: placi de pal, oglinzi, elemente de imbinare, suruburi, manere, rotite care ajuta sertarele sa culiseze, sina pe care  culiseaza sertarele. Am luat o prima componenta si am inceput sa ma gandesc la ea si la oamenii implicati:

Placa de pal. Aceasta placa este facuta din material lemnos si un liant. Oameni implicati: cei care au taiat copacii (legal), cei care i-au transportat, cei care au prelucrat lemnul, au strans resturile lemnoase si le-au transportat unde se produc placi de pal, oamenii care au amestecat resturile lemnoase cu liantul (rasina), oamenii care au transportat placile de pal la magazin de unde cei care au facut mobila le-au cumparat.

Doar pentru placile de pal o multime de oameni la care se adauga si cei implicti in producerea liantului si a fiecarei componente din acel liant. Probabil multi oameni si acolo.

Oglinda: cei care au extras nisipul, cei care l-au transportat la fabrica de sticla, cei care au fabricat efectiv sticla. Substanta cu care se vopseste sticla ca sa devina oglinda. Habar nu am cu ce se vopseste sticla ca sa devina oglinda dar sunt sigur ca se obtine din combinatia mai multor substante deci si aici apar multi oameni necesari sa se obtina acele substante.

Manerele din aluminiu, rotitele din plastic, sinele din fier vopsit, suruburile. Cu cat despicam produsul pe componente si componentele in parti descopeream mai multi oameni implicati. Si era un simplu sifonier cu usi din oglinda. M-am uitat prin casa: fotolii, mese, scaune, canapele, frigider, aragaz, carti, ghivece, tacamuri, tigai, pahare, haine, etc. Nu mai zic de caramizi, fierbeton, beton, sarme, cabluri, tevi, sigurante, intrerupatoare, tapet, parchet si gresie? Am ramas fara cuvinte. Cati din oamenii cu care ma intalnesc pe strada fara sa stiu si fara sa stie au contribuit direct sau indirect la confortul pe care il am? Multi, foarte multi. Suntem atat de conectati si habar nu avem de asta.

Sa mai spun ca ar trebui sa fim recunoscatori ca avem un loc de munca si ca datorita lui avem banii?, multi sau putini dar cu ei ne asiguram acest confort. Cine e responsabil ca avem acei bani?, si cred ca putem extrapola mult si bine pana descoperim ca trebuie sa fim recunoscatori fiecarei fiinte indiferent ca e om sau nu.

Poate va intrebati cum am facut trecerea de la oameni la alte fiinte? Ce mancati? Si din ce provin? Ar trebui sa fim recunoscatori pentru sacrificiul legumei sau animalului care se lasa mancat de noi? Ar trebui sa fim recunoscator tuturor animalelor si plantelor care sunt sacrificate pentru a se produce obiecte pentru confortul nostru sau a putea cultiva hrana pentru noi.

Cine ajuta sa refacem oxigenul pe care il respiram?, merita padurile recunostinta noasta, sau oceanele care prin algele existente in ele ajuta la absortia de dioxid de carbon si productia de oxigen?, eu zic ca da

Avem pentru ce sa fim recunoscatori iar asta e primul pas in a evolua.

De azi poate priviti altfel mancare din farfurie sau macar trimiteti un gand bun celor care au lucrat pentru voi.

Ita daki mas!